Cum alegem un titlu.

În fiecare lună, redacția primește între treizeci și șaizeci de manuscrise. Marea majoritate vin de la traducători, agenți, edituri partenere. O parte mai mică, dar mai prețioasă, vin direct de la autori români. Indiferent de unde sosesc, fiecare manuscris trece prin același filtru de patru întrebări simple.

Prima întrebare e despre necesitate. Există această carte deja în limba română? Dacă da, ce aduce nou versiunea aceasta? Nu căutăm să umplem rafturi, ci să oferim ceva ce cititorul român nu poate găsi nicăieri altundeva în limba lui.

A doua întrebare: pentru cine?

Nu ne sperie cărțile pentru un public mic, dacă publicul acela există cu adevărat. Ne sperie cărțile despre care nu putem spune onest cine le va citi. „Pentru toată lumea” este, în experiența noastră, sinonim cu „pentru nimeni”.

A treia întrebare e despre voce. O carte trebuie să aibă o voce. Nu un stil — voce. Diferența e subtilă, dar reală: stilul se învață, vocea e ceea ce rămâne după ce ai uitat ce ai învățat.

A patra întrebare e cea mai grea. Vrem noi, redacția, să apărăm această carte într-un an, în cinci ani, în zece? Pentru că o carte publicată sub semnătura noastră ne reprezintă mult după ce a fost cumpărată ultima copie.

„O carte publicată sub semnătura noastră ne reprezintă mult după ce a fost cumpărată ultima copie."